Dieta Pacii Capitolul 2

DIETA PACII

http://www.worldpeacediet.com/
Traducere: Aureliana Corcodel
Capitolul 2 Radacinile noastre culturale

“Multitudinea de sacrificii personale – ce sunt ele pentru mine? Spune Dumnezeu. “ Am destule ofrande ca berbeci si grasimea animalelor grase, nu am nici o placere pentru sangele bovinelor, al mieilor sau caprelor…. Mainile voastre sunt pline de sange, spalati-va si curatati-va. Luati din fata mea, pacatele voastre”
—Isaiah 1:11, 15–16

“Cruzimea aplicata animalelor este ca si cum omul nu l-ar iubi pe Dumnezeu…. Este ceva malefic, satanic, in torturarea celor care nu ne-au ranit niciodata, si cele care nu se pot apara, aflate la mila noastre”
—Cardinal John Henry Newman
Cultura turmelor

Majoritatea nu se gandesc la cultura noastra ca fiind una de cireada. Privind in jur, vedem in principal masini, drumuri, suburbia, orase si fabrici, si in timp ce exista campuri intinse cu grane, si cu animale care pasc la tara , nu realizam ca majoritatea cerealelor se folosesc pentru cresterea si intretinerea animalelor , a miliardelor de pasari, mamifere si pesti pe care ii consumam in zone concentrate numite fabrici.

Desi nu este la fel de vizibil astazi pentru noi cum a fost acum mii de ani stramosilor nostri, cultura noastra este ca a lor, o cultura de pastori, organizati in principal in a creste animale pe care le putem consuma. Aproximativ 10 000 de ani in zona Kurda din N-E Iraq-ului, triburile nomade au inceput domesticirea oilor si au initiat o revolutie cu consecinte enorme. Antropologii cred ca este vorba de o dezvoltare necontrolata a vanatului tribal, care au inceput sa se atace pentru anumite tipuri de cirezi de oi salbatice, crescandu-le mobilitatatea, mancarea si stilul de reproducere.

Ei au invatat in cele din urma sa castreze si sa omoare masculii astfel cireada sa fie in principal compusa din femele cu putini berbeci; de aici au invatat cresterea selectiva astfel creand animale cu trasaturi mai bune.
Caprele au fost domesticite imediat dupa oi, urmand bovinele la 2 mii de ani mai tarziu in Vest si Nord, si imediat de cai, camile la alte 2 mii pana la 4 mii de ani dupa.

Doua mari importante concepte – dreptul de proprietate si al legaturilor de sange pe partea paterna si puritatea ierarhiilor au inceput usor sa apara, notate si observate cand perioada istorica a inceput, aproximativ acum 4 mii de ani.
Cultura noastra vestica este vazuta, ca si cum am avea 2 radacini: Grecia antica si Anticul Levant (in zona estica a bazinului mediteranean si Orientul Mijlociu ).

Citind primele scrieri disparate ale acestor culturi de acum 3 mii de ani, ca Homer cu Eliada si Odiseea, Vechiul Testament , fapte istorice ale vechilor regi si razboaielor lor, aflam ca aceste culturi au fost orientate spre consumul de carne, pastorit, sclavism violent, paternism si oferirea de sacrificii animale spre zeii lor in majoritate barbati.

Pentru culturile pastorale vechi, animalele tinute sechestrate nu sunt doar mancare, inseamna si bogatie, securitate si putere.
Primii bani si forme de capital au fost oile, caprele si bovinele, pentru ca erau pentru consumatie si o proprietate tangibila. De fapt cuvantul nostrul “ capital” este derivat din latinescul “ cap” de exemplu cap pentru bovine si oi.

Primii capitalisti au fost crescatori de animale care s-au batut pentru pamanturi si capitalul creat de primele regate, completate cu sclavism, razboi, putere concentrata in mainile elitei detinatoare de bovine. Cuvantul nostru cirezi – din latinescul “ pecum “ si moneda romana, dinarul, a fost numit asa deoarece valora 10 assi – animalele erau fundatia de putere si bogatie.

Acest fapt ne dezvaluie din interiorul politicului si al industriilor care continua si in ziua de astazi.
Riane Eisler, autoarea, cartii “ The Chalice and the Blade” si Jim Madson cu “ O Ordine Nenaturala” fac rezumatul lucrarilor istoricilor si antropologilor, aducand niste perspective interesante asupra valorilor fundamentale aparute cand oamenii au inceput dominatia asupra animalelor mari pentru mancare si cum aceste schimbari ne afecteaza in prezent.

Este important sa notam ca studiul si interpretarea datelor istorice este foarte subiectiva. Putem sa observam in vietile noastre ca experientele si intelegerile asupra trecutului ne influenteaza evolutia ca oameni . Este desigur adevarat aceste vast si complex colectiv generat de milioane de oameni. Ca istoric Cynthia Eler a scris : “ Preistoria este inca un mare mister. Desi un scenariu divers poate fi pictat pe el, in functie de indivizi”.

Riane sa ocupat si de lucrarile lui Marija Gimbutas, Jacquetta Hawked si Merlin Stone, contrazicand faptul ca au existat doua tipuri de societati la care ea se refera ca parteneriat si dominatie. In societatile de tip parteneriat , femeile si barbatii erau egali iar Eisler incearca sa demonstreze ca acest tip de societate a existat in multe alte societati pentru 10 mii de ani pana cand sa se extinda societatea patriarhala si radacini in pastorit si cresterea animalelor .

Aducand o cultura in care omul vedea femeile ca niste animale din cireada, ei au se pare in 3 valuri in 2 mii de ani, atacand violent, distrugand si schimband fundamental parteneriatele vechi si linistite. Dupa Eisler, Gimbutas si restul , vechile culturi mancau legume si hrana recoltata, venerau zeite fertile, creeau comunitati in vai fertile, foloseau metale pentru a face recipiente pentru mancare ,nu faceau arme si nu se implicau in razboaie.

Fortele invadatoare, cresteau animale si mancau in principal carne si lapte, foloseau metalul in principal pentre armament,si constant se razboiau. Conflictele violente, competitia, opresiunea femeilor, dupa spusele lui Eisler,” nu trebuie sa caracterizam natura umana “dar sunt relativ recente produse ale presiunilor sociale si conditionate de fortele invadatoare ale caror valori dominante erau mostenite.

De unde provin aceste culturi invadatoare patriarhale si ce le-a facut în acest fel ? Intr-o carte aparuta mai tarziu, Placerile Sacre, Eisler citeaza cercetatorul James DeMeo , care descrie expansiunea migratoare a kurzilor invadatori si a altor triburi in functie de climatul aspru :“ a dat drumul unei succesiuni complexe de evenimente – foamete, haos social, parasirea pamantului si migrare in masa – care intr-un final a declansat o schimbare dramatica” in evolutia culturala a oamenilor.

Cresterea animalelor, Eisler puncteaza, “ lasa in urma ariditate” si “ produce un cerc vicios foarte periculos pentru climat”. Ea adauga ca practica cresterii animalelor produce efecte psihologice de pastorit al culturilor dominante; pastoritul se bazeaza pe sclavism, fiind exploatate pentru ceea ce produc si intr-un final, fiind omorate….

Dupa ce se obisnuiesc sa traiasca de pe urma altor fiinte ( pentru carne, branza, lapte, blanuri si asa mai departe) este foarte usor sa se treaca la alte categorii cum ar fi oamenii.
Chiar daca au existat culturi care erau mai pasnice, orientate spre parteneriate si egalitate, cum Eisler si altii afirma, sau daca conflictele violente, masculii competitivi, au dominat socio-economia umana este inca in discutie.

Ce este de netagaduit este efectul asupra constiintei umane de inrobire si consum a animalelor. Jim Mason preia munca lui Eisler mai departe, facand conexiuni mult mai indepartate in istorie si psihologic. Astfel s-au separat si au aparut doua tipuri de agricultura, bazata pe plante si cea pe cresterea animalelor.

Cresterea plantelor si gradinaritul apartine mai mult femeilor; plantele au nevoie de ingrijire si cum lucram in functie de ciclurile naturii, suntem parte dintr-un proces care imbunatateste si amplifica viata. Pe de alta parte, cresterea animalelor, a fost dintotdeauna munca barbatilor, era necesara violenta fizica de la inceput, pentru a controla animalele mari, sa fie controlate, pazite, castrate, si intr-un final omorate.

Mason mai puncteaza influenta importanta pe care animalele au avut-o asupra psihicului uman si al sanatatii. Citandu-l pe antropologul Paul Shepard si Anthony Leeds : “Agresivitate pentru straini, familii inarmate, razboindu-se intr-o societate bazata pe barbati.” Mason demonstreaza similitudinile dintre triburile din desertul Orientului Mijlociu.

Folosind munca lui Eisler, Mason si a altora, putem vedea cultura in care crestem astazi ca fiind o continuare moderna a culturii pe baza turmelor care s-a dezvoltat in Orientul Mijlociu si in bazinul Mediteranei. Prin extindere, natura, pamantul, resursele si oameni au fost vazuti ca produse ce pot fi stapanite, folosite, exploatate. In timp ce aceste lucruri sunt logice pentru noi astazi, modernii locuitori ai planetei Pamant, acest punct de vedere este urmat de consecinte serioase: cresterea animalelor a marcat ultima revolutie din cultura noastra, redefinind complet relatia om – animal, natura, divin si intre noi insisi.

Culturile vechi de crestere a animalelor au fost gradual transformate de locuitorii unei lumi impartite, la niste obiecte pentru folosinta, vindere, schimb comercial, retinere si ucidere. Animalele salbatice sunt vazute doar ca un pericol pentru turme. Razboaiele pentru cucerire altor turme era principalul mod de a avea si mai multe animale. Aryan Sanskrit aveau un cuvant pentre razboi, gavyaa, ce inseamna “ dorinta pentru si mai multe cirezi”.

Animalele subjugate pe masura ce deveneau mai puternice, pe atat de violenti trebuiau sa fie pentru a le domina cu succes. Cele mai mari animale, erau caii si bovinele ; culturile bazate pe acestea s-au asezat in orientul Mijlociu si in estul bazinului Mediteranean. Dinspre Europa, aceleasi tipuri de culturi s-au imprastiat si in Americi. Se imprastie si in ziua de azi prin companiile transnationale ca ConAgra, Cargrill, Smithfield si McDonald’s, prin proiecte sponsorizate de Banca Mondiala si O.N.U. ,misiuni religioase, spre exemplu Proiectul Heifer.

In mijlocul problemei , cultura civilizatiei vestice are putere suprema asupra animalelor, aratata prin mancarea de zi cu zi. Bogatia si prestigiul barbatilor a inceput sa fie masurat in animale si cat de intins este teritoriul detinut . Modelul urmat de tanara generatie a fost proto-capitalismul, razboinicul macho: dur, detasat emotional, capabil de violente. Femeile, capitalul viu, capturate sau castigate erau obiecte care contribuiau la capitalul total; razboaiele, erau metode folosite de aristocratii bogati sa isi inmulteasca capitalul, pamantul, puterea si prestigiul.

Este de ajutor sa realizam ca mentalitatea de dominatie ce caracteriza cultura in care am fost nascuti si in care ne-am obisnuit a inceput sa se schimbe. Ca si crescatori si dominatori ai animalelor, trebuie non-stop sa continuam sa ne vedem separati si diferiti fata de ele, superiori si speciali. Acest exclusivism este necesar pentru rasism, elitism si razboi . Ca sa facem rau si sa dominam trebuie sa spargem barierele pe care inima si sufletul ni le pun.

Mentalitatea de dominare este desigur o mentalitate de excludere. Este vizibil daca ne uitam indeaproape ca multe din dovezile primordiale ale vechilor treburi inca ne definesc cultura de astazi. Singura si cea mai definitorie activitate a stramosilor nostri este consumul regulat cu hrana, din animalele dominate si excluse. Razboaiele inca “hranesc” clasa elitista in timp ce clasa saraca sufera de pe urma lor.

Sistemul nostru capitalist si suportul venit din partea politicului si institutiile educationale inca sunt de acord cu exploatarea animalelor, naturii si oamenilor; dominarea celor neprivilegiati si straini; o distributie inegala a bunurilor bazata pe pradatori ( competitii, liber schimb ), opresiune, razboi. In timp ce evoluam pe plan social, am avut parte de niste scaderi dramatice in reducerea anumitor excese si in distribuirea de ajutor celor nevoiasi.

Raspunsul la toate acestea se afla in farfuriile noastre si se extinde spre fabrici, abatoare, circuri, rodeouri, laboratoare de cercetare, pescuit, vanatoare, zoo, ghetouri, razboaie ,complexele militare si o neincetata distrugere si violare a acestei lumi vii.

Principiul Pitagoreic“Atat timp cat omul omoara animale, se vor omori intre ei. Intradevar sadeste samanta crimei si dureri , si nu poate sa culeaga fericire si dragoste”
- Pitagora

Acum doua mii de ani in Grecia Antica, nevoia pentru o revolutie pozitiva bazata pe compasiunea pentru animale era clar inteleasa si argumentata de Pitagora. Recunoscut astazi ca un geniu, ale carui descoperiri sunt inca necesare astazi, Pitagora ramane si astazi o enigma, cu unele idei folosite de la inceput si altele total ignorate.

Teoremele sale au pus bazele in matematica si geometrie si au facut parte din progresul arhitectural, de design, costructii, cartografiere, navigare si astronomie. Pitagora si studentii sai au studiat un principiu aplicat in principiile armonicii care sublinieaza intervalele de vibratii ale tonurilor, astfel Pitagora este creditat pentru stabilirea celor 7 tonuri pe care muzica occidentala functioneaza.

Invataturile sale se bazeaza pe felul in care ne tratam animalele cu bunatate, el l-a inspirat si pe Platon, gnostici, etc si primele biserici crestine, pana in 1850, cand cuvantul vegetarian a fost format; cei care mancau altceva inafara de carne erau numiti “ pitagoreni”. Principiul proclamat, spune ca nu putem sa culegem fericire si dragoste daca plantam durere si moarte prin tratamentul fata de animale.

La doua mii de ani dupa Pitagora a venit marele Leonardo da Vinci, un alt geniu ale carui descoperiri si arta ne-a ajutat sa intram in Renastere. Din nou cultura noastra a ignorant cu desavarsire cuvintele lui despre consecintele grave care se afla in mesele noastre: “De cand am fost mic m-am abtinut din a manca carne si va veni vremea cand oameni se vor uita atunci cand vor fi ucise animale la fel cum privesc cu groaza acum cand oameni sunt ucisi”.

Deasemenea si Albert Einstein, care a scris “Nimeni nu va beneficia de dezvoltarea sanatatii umane decat trecerea la un regim vegetarian”, si Mahatma Gandhi, George Bernanrd Shaw, Emily Dickinson, Albert Schweitzer, si multi alti, au facut acelasi lucru.
Revolutia Vegetariana

Valorile principale ale vechilor culturi bazate pe cresterea animalelor inca ne-o definesc pe a noastra , ca si principalul ritual, mancatul de animale crescute. Nevoia nestapanita de a evolua spiritual spre un nivel mult mai matur de intelegere si trairi, si de creare a unei noi ordini sociale care promoveaza justitia, pacea, libertatea, sanatatea, prosperitatea, fericirea ne forteaza sa ne oprim din a vedea animalele ca niste obiecte folosite doar pentru hrana.

Prin sadirea de seminte roditoare putem culege roade pline cu intelegere si abilitate de a trai in pace si armonie.
Acest lucru inseamna o deplina intelegere interioara, deoarece cultura noastra pastorala in care am fost nascuti a crescut in noi seminte de competitivitate, anxietate, deconectare. Prin a vedea animalele ca oameni, si prin cultivarea de compasiune si regret, putem sa crestem in noi semintele cooperarii si bunei-vointe.

Cum impartim ideile cu alti, promovam ceea ce este mai bun si mai sanatos pentru cultura noastra. Deci cand vorbim de numeroasele revolutii care ne-au schimbat cultura, cum ar fi Revolutia Industriala, Revolutia Stiintifica si Revolutia Informationala, ne lipseste partea esentiala. Nici una dintre acestea nu sunt cu adevarat revolutii, pentru ca au avut loc intr-un context cultural de normalitate, exploatare si dominare.

Aceste “revolutii” nu au schimbat esenta valorilor noastre culturale; dimpotriva le-au intarit! O adevarata revolutie trebuie sa fie mult mai fundamentala decat aceastea. Revolutia necesara ar fi nevoia pentru pace, libertate, fericire ;ar trebui sa acopere o noua fundatie pentru cultura noastra si sa ofere, valente de respect, bunatate, egalitate, sensibilitate si interconexiuni.

Peste toate, aceste revolutii ar trebui sa schimbe relatia noastra cu mancarea, cel mai practicat ritual.
Nu exista o revolutie mai profunda, radicala si pozitiva decat revolutia care ne-ar face sa adoptam o dieta bazata pe plante din cauze etnice. Ne-am trezi dintr-un vis urat, cel al vanarii si cresterii animalelor. Revolutia compasiunii care creste in subconstientul nostru si in cultura are nevoie ca noi sa ne oprim din devorarea de animale nu doar pentru sanatatea noastra sau din motive economice, dar si pentru sufletele noastre, pentru ca ne pasa de animale, oameni.

Cuvantul care cuprinde toate aceste chestii este vegan, inventat in 1944 in Anglia de Donald Watson. Watson era nesatisfacut de cuvantul vegerarian, pentru ca nu se referea la motiv doar la concluzia de ce am exclude carnea din dieta noastra. El a luat primele 3 litere si ultimele 2 ale cuvantului, dar a vrut sa se pronunte cu totul altfel, “ vee-gn” pentru a accentua aspectul revolutionar .

Definitia lui in” Articles of Association of the Vegan Society “din Anglia, veganismul denota o filosofie si un stil de viata si noi metode de a exclude pe cat se poate de mult, toate formele de exploatare, cruzime, folosire a animalelor pentru hrana, imbracaminte sau orice alt tel. Cuvantul vegan, nou si mai indraznet decat cuvantul vegetarian deoarece include toate fiintele in aria sa de acoperire si se adreseaza tuturor formelor de cruzime din toate punctele de vedere etnice, cu o motivare pentru compasiune decat sanatate sau puritate; Indica o mentalitate care imbratiseaza stiinta si toate religiile deoarece este o manifestare pentru o dorinta de pace universala, justitie, intelepciune si libertate.

Miscarea contemporana de veganism este formata pe principiile bunatatii-iubirii. Este revolutionara deoarece transcende si reface miezul violent al unei culturi bazate pe cresterea animalelor, in care traim. Este fondata pe trairea in adevar astfel minimalizand suferinta impusa animalelor, oamenilor si biosistemelor; ne elibereaza de sclavie. Semnifica nasterea unei noi constiinte, renasterea inteligentei si compasiunii si banala respingere a cruzimii si dominatiei. Este singura noastra speranta pentru viitorul speciei pentru ca se adreseaza cauzei si nu efectului.

Din aceasta nou constiinta si transformare culturala la care tanjim, avem nevoie sa schimbam ceva la nivelul de baza: felul in care ne hranim.
Este amuzant cum vrem transformare fara sa ne schimbam ! Dar transformarea fundamentala ceruta astazi are nevoie de cea mai radicala schimbare – o schimbare in relatia noastra cu mancarea si animalele, ce va duce la o schimbare de atitudine. Pentru unii, a deveni vegan pare un pas superficial – ceva atat de simplu ne poate schimba ? DA !

Inertia culturii si insensibilitatea spre violenta impotriva animalelor pot fi schimbate devenind cu adevarat vegan. Poate fi rezultatul unei descoperiri cu adevarat uluitoare . Aceasta descoperire este fructul efortului; desi, nu este sfarsitul dar este inceputul unei dezvoltari spirituale si morale.

Vegetarismul este inca foarte rar chiar si printre oameni care se considera la nivel spiritual aspirant deoarece fortele primordiale sociale sunt foarte greu de schimbat. Suntem chemati totusi; altfel cultura noastra nu va ajunge nicaieri doar la si mai mari dezastre si un eventual

Planetary healing from the ground up

http://agnvegglobal.blogspot.ca/2012/05/planetary-healing-from-ground-up.html